România are în prezent 63 de centre de date, ceea ce o plasează pe locul 30 la nivel global, într-un clasament dominat categoric de Statele Unite, cu 3.960 de unități – mai multe decât următoarele 14 state la un loc. Europa rămâne al doilea mare pol global al industriei, în timp ce Asia accelerează puternic investițiile în infrastructura digitală.
La nivel intern, cea mai mare concentrare de centre de date se află în București, care găzduiește 28 de facilități. Urmează Timișoara, cu 10 centre, Cluj-Napoca (8) și Brașov (5). Alte orașe precum Ploiești, Galați, Craiova și Constanța au câte două centre, iar Drobeta Turnu Severin, Toplița, Sibiu și Iași găzduiesc fiecare câte unul.
Dezvoltarea infrastructurii de centre de date vine la pachet și cu riscuri specifice. Printre pericolele naturale care pot afecta aceste clădiri se numără cutremurele – cu intensitate ridicată în sud și sud-vest –, particularitățile structurii geologice, precum și condițiile climatice care pot favoriza alunecările de teren. Într-un sector unde continuitatea operațională este esențială, aceste riscuri cântăresc greu în deciziile investiționale.
Centrele de date au devenit infrastructura critică a economiei digitale. Ele susțin funcționarea serviciilor online, a sistemelor bancare, a comerțului electronic, a administrației publice și a rețelelor de comunicații. În plus, atrag investiții consistente în energie, tehnologie și construcții, creează locuri de muncă specializate și stimulează ecosisteme locale de IT și inovație.
Cu toate acestea, deși România ocupă locul 30 mondial ca număr de centre, capacitatea totală instalată rămâne modestă, sub 100 MW – un nivel redus comparativ cu alte state din regiune. Această limitare indică o piață aflată încă într-o fază incipientă de dezvoltare.
La nivel global, cererea pentru capacitatea centrelor de date este alimentată în principal de expansiunea serviciilor de tip cloud și de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. În piețele mature, o parte semnificativă din capacitatea disponibilă este utilizată de marile platforme cloud – aproximativ 25% în regiunea EMEA și 40% pe continentul american.
În România însă nu există, în prezent, niciun operator global major de cloud cu infrastructură proprie de tip hyperscale, precum Amazon, Microsoft sau Google, ceea ce limitează potențialul de creștere accelerată a pieței.
În 2024 au circulat informații privind posibile investiții de miliarde de dolari în două mari centre de date pe teritoriul României, una asociată cu Google și cealaltă cu Microsoft. Zonele vizate ar fi fost București-Ilfov și Cluj.
În decembrie 2023, în cadrul unei vizite oficiale în SUA, premierul de la acea dată, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit cu reprezentanții Google, propunând înființarea unui centru de date în România. Ulterior, în iulie 2024, a fost semnat un memorandum de înțelegere între Guvern și companie, însă până în prezent nu au existat pași concreți în direcția dezvoltării unui astfel de proiect.
Între timp, Microsoft a anunțat în noiembrie 2025 o investiție de 10 miliarde de dolari într-un centru de date dedicat inteligenței artificiale pe coasta Portugaliei – una dintre cele mai mari investiții ale companiei în Europa din ultimul an.
La nivel mondial, după Statele Unite, clasamentul este completat de Marea Britanie (498 de centre), Germania (470), China (365), Franța (335), Canada (285), India (275), Australia (268), Japonia (249) și Italia, care închide Top 10 cu 206 facilități.
În acest context competitiv, România încearcă să își consolideze poziția pe harta infrastructurii digitale globale. Fără investiții majore și fără prezența marilor operatori cloud, ritmul de dezvoltare rămâne însă moderat, iar potențialul real al pieței depinde de decizii strategice care încă întârzie.
