O atmosferă irespirabilă, dominată de suspiciune și scenarii halucinante, a pus stăpânire pe vârful partidului AUR. Liderul formațiunii, George Simion, pare să fi atins un nivel de paranoia politic fără precedent. Surse din interior descriu un lider măcinat de frica trădării, capabil să inventeze crize majore și să orchestreze false „puciuri” interne doar pentru a testa loialitatea celor din jur.
În loc să se concentreze pe consolidarea unei direcții politice reale, Simion a transformat partidul într-un teatru al absurdului. Tactica folosită în ultima perioadă este una demnă de filmele de spionaj: se creează artificial iluzia unei scindări majore, se lasă impresia că anumiți grei ai partidului sunt gata să rupă rândurile și să plece cu o parte din oameni, totul pentru a vedea cine „mușcă” momeala. Este o capcană psihologică în care falșii rebeli sunt, de fapt, pe mână cu șeful partidului. Cei care comit greșeala de a le scrie mesaje de susținere sau de a se arăta dispuși să se alăture falsei tabere disidente sunt imediat demascați, etichetați drept trădători și trecuți pe lista neagră.
Este un joc periculos, care demonstrează o lipsă totală de încredere și un lider care vede inamici la fiecare colț. Sigur, având în vedere ușurința cu care liderul AUR a jonglat adesea cu adevărul în spațiul public, nu este de mirare că a ajuns să creadă că absolut toți cei din jurul său îi pregătesc o lovitură pe la spate. Însă, transformând formațiunea într-un laborator de teste pentru loialitate, Simion nu face decât să accelereze prăbușirea încrederii în interiorul unui partid deja tensionat.
