De trei săptămâni, prețurile la pompă cresc zilnic în România. Benzina s-a scumpit cu zeci de bani pe litru, iar motorina a sărit pragul de 9 lei în multe benzinării. Explicația oficială este una singură, repetată obsesiv pe toate canalele de știri: războiul din Iran. Criza geopolitică este reală. Dar întrebarea pe care nimeni nu o pune suficient de tare este alta: câți dintre acești bani reprezintă o creștere justificată a costurilor și câți sunt pur și simplu profit suplimentar pentru companiile petroliere?
Cifrele care pun totul în perspectivă
OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a raportat un profit net de 4,14 miliarde de lei în 2024 și de 3,94 miliarde de lei în 2023. Iar în 2022 — un an în care prețurile la pompă au explodat similar — compania a înregistrat cel mai mare profit din istoria sa: 10,28 miliarde de lei, echivalentul a peste 2 miliarde de euro. Față de 2019, un an obișnuit dinaintea crizelor globale, când profitul era de 3,63 miliarde de lei, creșterea este de două până la trei ori. Față de 2020, an de pandemie, când profitul a scăzut la 1,29 miliarde de lei, diferența este de opt ori.
Tabloul este limpede: ori de câte ori există o criză care justifică scumpirile la pompă, profiturile companiei explodează. România este, practic, vaca de muls a întregului grup OMV — generând astăzi mai mult de jumătate din profitul total al companiei-mamă austriece.
Scumpiri pe stocuri vechi — jaful care nu se numește jaf
Un detaliu esențial demontează parțial narațiunea că scumpirile sunt cauzate exclusiv de prețul internațional al petrolului: stocurile disponibile la momentul declanșării conflictului au fost achiziționate anterior, la prețuri mai mici. Cu alte cuvinte, benzinăriile scumpesc un produs pe care l-au cumpărat deja ieftin, profitând de contextul de criză pentru a-și maximiza marjele de profit. Nu este ilegal. Dar nici onest nu este.
Absența unor dovezi formale de înțelegere între companii nu înseamnă că piața funcționează în favoarea consumatorului. Înseamnă doar că mecanismul este suficient de bine construit încât să nu lase urme juridice clare.
De ce statul nu intervine
Răspunsul este mai simplu decât pare. Aproape 60% din prețul carburanților merge direct la stat, sub formă de TVA și accize. Fiecare scumpire la pompă umple automat și mai mult bugetul. Guvernul anunță că „analizează măsuri” — și continuă să analizeze, în timp ce românii plătesc zilnic mai mult.
Mecanismul complet
Scenariul se repetă de fiecare dată cu o precizie aproape matematică. O criză internațională reală provoacă creșterea prețului petrolului pe piețele globale. Televiziunile amplifică dramatic știrile despre conflict, creând panică în rândul consumatorilor. Românii iau cu asalt benzinăriile. Companiile scumpesc zilnic, inclusiv din stocurile deja achiziționate ieftin. Profiturile explodează. Statul tace. Iar la finalul anului, OMV Petrom raportează din nou rezultate financiare de excepție.
Criza din Orientul Mijlociu este reală. Dar realitatea mai arată și altceva: an după an, indiferent de context, profiturile companiilor petroliere din România cresc. Românii nu plătesc doar costul petrolului scump. Plătesc și profitul record al celor care îl vând.
