Există momente în care cronologia evenimentelor spune mai mult decât orice declarație oficială. Pe 6 octombrie 2023, DNA Timișoara clasează un dosar de mare corupție care îl viza direct pe Ion Mocioalcă, lider PSD din Caraș-Severin. Patru zile mai târziu, Mocioalcă este numit vicepreședinte al Curții de Conturi a României — una dintre cele mai sensibile instituții de control financiar ale statului. O succesiune de evenimente pe care mulți o consideră prea convenabilă pentru a fi întâmplătoare.
Dosarul clasat și denunțul care l-a declanșat
Investigația DNA Timișoara a pornit de la denunțul lui Marius Zarcula, fost director al Direcției Agricole Caraș-Severin, care a descris un tablou de presiuni politice, intervenții pentru angajări și transferuri în favoarea apropiatului Ion Simescu — toate în legătură directă cu Mocioalcă și cu Ioan Dragomir, fost șef ANAF Timiș și prefect. După luni de investigații și probe acumulate, cauza a fost închisă fără trimitere în judecată. Imediat după, promotorul principal al rețelei de influență descrise în dosar obținea un post de conducere la instituția care controlează modul în care statul cheltuiește banii publici.
Cercul se lărgește: spital, minister, industrie de apărare
Mocioalcă nu este o insulă. Rețeaua construită în jurul său conectează domenii aparent disparate, dar perfect articulate în jurul acelorași interese. În septembrie 2025, dr. Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal Caransebeș, este reținut pentru luare de mită în formă continuată, iar în același dosar apar Ionel Dragomir — consilier județean PSD — și un om de afaceri local. Tot în septembrie 2025, DNA îl reține pe Flavius Nedelcea, secretar de stat la Ministerul Economiei, acuzat că ar fi intervenit pentru schimbarea unor directori județeni ANPC. Nedelcea este un alt nume legat direct de structura de putere construită în jurul baronului din Caraș-Severin.
Influența cercului ajunge și în industria de apărare. La SC Arsenal SA, filială ROMARM din Reșița, este numit director Ionuț Chisăliță, fost parlamentar PSD susținut de Mocioalcă, cercetat anterior de DNA pentru fapte de corupție. Iar în martie 2025, Laurențiu Gorun — ginerele lui Ion Mocioalcă — devine administrator la ROMARM, printr-o decizie semnată de ministrul Economiei Bogdan Ivan. Același Gorun este asociat cu o firmă care a împrumutat PSD cu 1,6 milioane lei în campania electorală din 2024.
„Asfaltatorul PSD” și un dosar vechi de un deceniu
Un personaj-cheie în această rețea este Ion Bejeriță, afacerist din Caraș-Severin cunoscut drept „asfaltatorul PSD” și „pasager Nordis”. Bejeriță este vizat într-un dosar de evaziune fiscală de peste 10,5 milioane de euro, aflat de aproape un deceniu în instanță, fără o soluție pe fond și periculos de aproape de termenul de prescripție. Firmele sale au beneficiat constant de contracte publice, în special în administrațiile controlate politic din regiune.
În fundal apar și alte nume grele: generalul Constantin Lolescu, fost șef SRI Timiș, și Adrian Ghimiș, fost șef DNA Timișoara, implicați în consultări în perioade-cheie ale anchetelor care îi vizau pe membrii acestui cerc.
Coincidențe sau sistem?
Dosare clasate la momentul potrivit, numiri în funcții-cheie la câteva zile distanță, gineri ajunși în conducerea unor companii de armament, afaceriști cu contracte publice la adăpost de o condamnare definitivă — toate acestea, luate împreună, conturează imaginea nu a unor întâmplări fericite, ci a unui sistem bine articulat de protecție reciprocă între puterea politică, justiție și mediul de afaceri. Pentru județul Caraș-Severin, dar și pentru statul de drept din România, întrebarea care rămâne fără răspuns este una singură: cine îi trage la răspundere pe cei care controlează mecanismele de răspundere?
