
Războiul din Orientul Mijlociu nu se mai poartă doar la televizor sau în cancelariile diplomatice; a ajuns direct în portofelele noastre. Șoferii români s-au trezit, de la o zi la alta, cu panourile benzinăriilor afișând prețuri de coșmar. Pe fondul escaladării crizei din Iran și al panicii instalate pe piețele internaționale, prețurile la benzină și motorină au suferit o creștere fulminantă, pulverizând bugetele familiilor, ale micilor antreprenori și ale transportatorilor.
Această scumpire brutală și subită ascunde însă un cinism economic pe care autoritățile refuză să îl sancționeze, lăsând cetățeanul captiv într-o piață dominată de speculă.
Explicația oficială livrată de companiile petroliere este simplă și convenabilă: conflictul care implică Iranul a blocat rutele maritime, a creat panică privind aprovizionarea globală și a aruncat în aer cotația barilului de petrol. Realitatea din teren, însă, miroase a speculă pură:
În fața acestui jaf pe față, reacția Guvernului este o tăcere asurzitoare. De ce nu intervin autoritățile, prin Consiliul Concurenței sau prin măsuri fiscale de urgență, pentru a plafona specula sau a tempera șocul? Răspunsul este pur matematic și profund revoltător:
Zilele acestea, la pompele din România se alimentează nu doar mașinile, ci și conturile uriașe ale băieților deștepți din energie și ale unui stat disperat după încasări rapide. Cât timp dependența noastră energetică rămâne ridicată, iar autoritățile sunt complice la acest joc al scumpirilor artificiale, românul de rând este lăsat singur să suporte șocul de preț.
Războiul din Iran este departe de a se fi încheiat, iar dacă acest ritm de creștere nejustificată se menține sub paravanul panicii globale, condusul mașinii și, implicit, traiul zilnic vor redeveni foarte curând un lux greu de suportat.