Creșterile salariale din ultimul an nu se simt în viața de zi cu zi a românilor, iar explicația vine dintr-un cumul de factori economici care anulează efectul majorărilor.
Potrivit specialiștilor, puterea de cumpărare a scăzut, chiar dacă salariile au crescut. Cu alte cuvinte, românii pot cumpăra mai puțin decât anul trecut, în ciuda veniturilor mai mari.
Principalul motiv este inflația. Prețurile la alimente, energie și servicii au crescut accelerat, iar aceste scumpiri au lovit direct în bugetele familiilor. Categoriile vulnerabile, precum pensionarii sau familiile cu venituri mici, resimt cel mai puternic impactul.
În același timp, salariul mediu oferă o imagine distorsionată. În România, aproximativ 300.000 de angajați câștigă peste 1.000 de euro, însă majoritatea populației se situează mult sub acest nivel, ceea ce creează impresia falsă că veniturile sunt mai mari decât în realitate.
Problema este amplificată de structura economiei. Aproape o treime dintre angajați lucrează în sectoare cu productivitate scăzută, iar taxarea muncii ajunge la 42-45%, reducând semnificativ venitul net rămas în buzunar.
Chiar dacă salariul minim a crescut în ultimii ani, efectul nu a fost suficient pentru a reduce sărăcia. Aproximativ 15,3% dintre angajați sunt în risc de sărăcie, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
În marile orașe, presiunea financiară este și mai mare. Chiriile ajung frecvent la 500-600 de euro, iar costurile lunare cresc constant, ceea ce face ca inclusiv românii cu venituri de aproximativ 2.000 de euro să resimtă dificultăți.
Concluzia specialiștilor este clară: deși salariile au crescut pe hârtie, acestea nu țin pasul cu scumpirile, iar nivelul real de trai a scăzut față de anul trecut.
