Când justiția bate la ușă, Marcel Ciolacu scoate scutul de cavaler al dreptății… dar numai pentru ai lui. După ce DNA a lansat un atac frontal asupra lui Sorin Grindeanu, premierul (sau „șeful de la Buzău”) a sărit imediat la microfon să ne explice cum stă treaba. Verdictul lui Marcel? Un „caz hidos”. Nu, nu se referea la șpăgile sau combinațiile investigate, ci la faptul că procurorii au îndrăznit să se atingă de „băiatul de aur” al transporturilor.
E de-a dreptul înduioșător să-l vezi pe Ciolacu cum se transformă în avocat din oficiu pentru un personaj care colecționează suspiciuni de corupție ca pe abțibilduri. Mesajul transmis de la vârful PSD este unul „de mare clasă”: dacă ești în tabăra noastră, orice anchetă e o „hidoșenie”, un atac politic, o conspirație cosmică menită să strice liniștea băieților deștepți. Marcel pare să fi uitat că rolul lui e să conducă o țară, nu să facă zid în fața sediului DNA pentru a-și salva tovarășul de vânătoare.
În timp ce românii de rând sunt îndemnați să aibă încredere în instituții, Ciolacu ne dă lecții de „moralitate” politică: în PSD, solidaritatea se măsoară în cât de tare poți să strigi „abuz” atunci când procurorii găsesc dovezi. Această atitudine de „bodyguard al suspecților” nu face decât să confirme că, pentru Marcel, legea este o chestiune de interpretare subiectivă – e bună când îi lovește pe adversari și e „hidoasă” când ajunge la butoanele ministerului condus de Grindeanu.
În 2026, spectacolul apărării cu orice preț a „onestității” din PSD devine o piesă de teatru ieftină. Ciolacu se preface că apără principiile, dar în realitate apără sistemul care l-a hrănit. Până la urmă, ce e mai hidos: o anchetă penală sau un premier care se pune scut în fața unui posibil jaf pe bani publici?
