Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus 1,8 miliarde de lei la Fondul Sănătății în 2025, efect direct al eliminării excepției de la plata CASS prin Legea 141. Deficit de 58 de ori mai mic în 2025 – analiză

Aplicarea prevederilor Legea 141/2025, care a eliminat mai multe excepții de la plata contribuției la sănătate (CASS), a generat în 2025 venituri suplimentare consistente la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

În perioada august–decembrie 2025, peste 1,86 miliarde de lei au fost colectate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei și de la persoanele care au optat pentru asigurarea voluntară la sănătate.

CASS reținută din pensiile peste 3.000 de lei

Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea 141/2025 vizează reintroducerea CASS pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei lunar. Contribuția este aplicată doar pentru partea din pensie care depășește acest prag.

Doar în intervalul august–decembrie 2025, pensionarii vizați au contribuit cu peste 1,8 miliarde de lei la bugetul FNUASS, sumă care a consolidat semnificativ veniturile sistemului de sănătate.

Asigurările opționale au adus venituri suplimentare

În același interval, peste 31 de milioane de lei au fost colectate de la persoanele care s-au asigurat opțional la sănătate.

Este vorba despre:

• persoane care au pierdut calitatea de coasigurat, categorie eliminată prin lege;
• persoane fără venituri, care au ales să se asigure voluntar.

În cazul acestora, legislația prevede plata primei tranșe din CASS chiar la momentul depunerii declarației unice la Fisc.

Cum funcționează Fondul Sănătății

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Veniturile fondului provin din:

• CASS reținută din salarii și virată prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF);
• CASS aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei (pentru suma care depășește acest nivel);
• contribuțiile datorate pentru venituri extrasalariale, declarate prin declarația unică;
• taxa clawback plătită de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor;
• subvenții de la bugetul de stat.

Din aceste fonduri sunt decontate serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale acordate pacienților de furnizorii aflați în contract cu casele teritoriale de asigurări de sănătate. Tot din Fondul Sănătății sunt alocate sume către spitale pentru acoperirea majorărilor salariale acordate personalului medico-sanitar și auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Deficit puternic redus în 2025

Impactul noilor măsuri fiscale este vizibil și în execuția bugetară: deficitul FNUASS din 2025 este de 58 de ori mai mic comparativ cu perioada anterioară, pe fondul creșterii veniturilor generate de lărgirea bazei de contribuabili și eliminarea unor scutiri istorice.

Legea 141/2025 marchează astfel una dintre cele mai ample intervenții asupra mecanismului de finanțare a sistemului public de sănătate din ultimii ani, cu efect direct asupra echilibrării bugetului Fondului Sănătății.